Reduceri, bonificatii, discounturi - opinii

Scrie răspuns
Mesaj
Autor
Avatar utilizator
tomac
Mesaje: 25898
Membru din: Sâm Oct 31, 2009 12:00 am
Localitate: Beiuş, Bihor

Reduceri, bonificatii, discounturi - opinii

#1 Mesaj de tomac »

Mi-am dorit de ceva timp să vin cu nişte precizări suplimentare legate de reducerile comerciale şi discounturi.
Din lipsă de timp, am tot amânat, dar cred că e bine să postez, măcar în scop informativ nişte precizări legate de acestea.

În contabilizarea reducerilor trebuie să se facă distincţia clară între reduceri comerciale şi reduceri financiare şi să se ţină cont de implicaţiile contabile în cazul utilizării metodei inventarului permanent sau intermitent, după caz.

Discounturile reprezintă reduceri de preţ acordate clienţilor fie pentru a-i stimula să cumpere mai mult, fie pentru a-i stimula să plătească mai repede, fie pentru a le crea posibilitatea să obţină un profit din distribuirea unei mărfi cu preţ fixat.

Reducerile de preţ sunt:
a)de natură comercială
– rabat
- remiză
- risturnuri

b)de natură financiară - sconturi de decontare (discounturi financiare)

Reducerile comerciale se acordă în legătură cu o marfă facturată într-un anumit interval de timp şi are ca scop stimularea vânzării respectivei mărfi în acea perioadă (are un scop comercial). Reducerile de această natură se operează prin reducerea veniturilor comerciale, respectiv reducerea cifrei de afaceri.

Reducerile financiare se acordă cu un scop necomercial, de regulă pentru a stimula clientul să plătească mai devreme sau pentru a-l stimula să folosească o anume formă de plată. El nu este legat de un anumit produs, ci de o valoare şi de o frecvenţă a plăţilor.

Rabat = se acordă de regulă pentru calitate nesatisfăcătoare a mărfii, vânzări aniversare, vânzări promoţionale, pentru a grăbi reducerea stocurilor vechi. Se aplică la preţul de vânzare convenit anterior.

Remiza = se acordă pentru vânzări superioare volumului convenit, pentru poziţia preferenţială a cumpărătorului. Se aplică la preţul curent de vânzare.
Risturnul = se acordă la finele unei perioade, asupra ansamblului de operaţiuni efectuate cu acelaşi terţ, pentru a recompensa fidelitatea acestuia.
Scontul de decontare = se acordă pentru achitarea datoriei înainte de scadenţă.

Modul de aplicare este în cascadă: rabat, remiza, scont, iar la finele perioadei risturn.

Reducerile de preţ de natură comercială se înregistrează la momentul acordării acestora pe baza documentelor ce le atestă, astfel:

a)dacă în factura iniţială sunt evidenţiate distinct, reducerile de preţ acordate, respectiv primite, atât vânzătorul cât şi cumpărătorul înregistrează în contabilitate factura la valoarea netă comercială, aceasta reprezentând valoarea iniţială mai puţin reducerile acordate;

b)în situaţia în care ulterior facturii iniţiale, vânzătorul acordă cumpărătorului reduceri conform clauzelor contractuale, acestea se cuprind într-o factură ulterioară, în roşu, care se înregistrează în contabilitate astfel:
la vânzător

4111=% în roşu
...........707
...........4427

la cumpărător
% = 401 cu sumele în roşu
3xx
6xx
4426

reducerile de natură financiară se înregistrează în contabilitate astfel:

la vânzător ‚ valoarea reducerilor acordate
667=4111 în negru
4111=4427 în roşu

la cumpărător, valoarea reducerilor primite
401 = 767 în negru
4426=401 în roşu

Exemple de contabilizare la furnizor şi la cumpărător

a)metoda inventarului intermitent

Se primeşte o factură de reducere ulterioară conţinând risturnuri în valoare de 2.000 lei, TVA 19%
în contabilitatea cumpărătorului
în roşu
%= 401.....-2380
607...........-2000
4426...........-380

în contabilitatea vânzătorului (în roşu)
4111=%.... -2380
.........707.. -2000
.........4427. -380

- sconturile obţinute/ acordate de la furnizori/clienţi pentru decontarea datoriilor înainte de termen

401= 767 la cumpărător
667 = 4111 la vânzător

b) metoda inventarului permanent

se contabilizează o factură în valoare de reprezentând materii prime 5.000 lei
reducere 5% (5.000 x 5%)=250
net comercial (5000-250)=4.750
scont primit 1% (4750 x 1%)=47,50
net financiar (4750-47,50)=4.702,50
TVA 19% (4702,50 x 19%)=893,48 lei
Total factură (4702,50 lei+893,48 lei) = 5595,98

La furnizor:
înregistrarea livrării şi acordarea scontului de decontare la facturare, fără a se evidenţia ca structură distinctă - reducerea comerciala de 5%

4111=% 5652,50
..........707 4750
..........4427 902,50
pentru scontul de decontare

667=4111 47,50


la cumpărător
înregistrarea facturii fără a se evidenţia ca structură distinctă reducea comercială de 5%

% = 401 5652,50
301........................4750
4426...................... 902,50

pentru scontul de decontare

401 =767 47,50

În cazul metodei inventarului permanent pentru cumpărările stocate este indicat să se folosească contul de stocuri în care s-a înregistrat factura iniţială. Această soluţie se bazează pe faptul că prin contabilitatea financiară a stocurilor se realizează şi evidenţa analitică a bunurilor.

În situaţia acordării reducerilor comerciale ulterior faţă de factura iniţială.

Factura iniţială
Mărfuri........100.000
TVA............. 19.000
TOTAL.........119.000

4111 = % 119000
.............707 100.000
.............4427 19.000

Valoarea facturii (factura ulterioară)
Reducere comercială sub formă de rabat 10% (100.000 x 10%) = 10.000
TVA 1.900
Total factură reducere=11.900

4111=% ... -11900
..........707 -10000
..........4427 -1900

În cazul unui dicount financiar (scontul de decontare) acordat printr-o factură ulterioară, folosind exemplu de mai sus, înregistrarea acestuia se va efectua astfel:

667= 4111 10000
4111=4427 -1900

Din păcate aceste opinii susţinute şi de alte lucrări şi articole pe care le-am studiat, pornesc de la premisa în care ministerul de finanţe s-a exprimat în legătură cu ele, în mod concret, doar prin precizările legate de închiderea exerciţiului financiar pentru anul 2002.
Nicăieri, nici în 306/2002 şi nici în 1752/2005 nu există astfel de exemple cum le-am descris în acest post. Aceste norme descriu noţiuni generale a termenilor (vezi sconturile de natură financiară), de aceea totul porneşte de la interpretarea şi înţelegerea corectă a termenilor utilizaţi (rabat, risturn. discount, etc). O înţelegere corectă a acestor termeni permite aplicarea corectă a normelor contabile.
Părearea mea :wink:
Cu cât știu mai multe cu atât îmi dau seama că știu prea puțin.

fifors88
Mesaje: 6
Membru din: Lun Feb 05, 2007 1:00 am

#2 Mesaj de fifors88 »

Am si eu o problema la calculul discountului.In cazul meu am facturi de aprovizionare in care am discount de 8% pe care vreau sa-l aplic la fiecare produs aprovizionat.Cand dau calcul discount fara sa activez optiunea de linie separata, tot timpul imi uita cate o pozitie sau chiar dou la care sa calculelze discountul si practic trebuie sa iau la verificat fiecare pozitie, sa vad la care face acest lucru....este de-a dreptul enervant pot sa spun in conditiile in care am foarte multe facturi de acest gen.
Si ar mai fi o rugaminte,daca ati putea sa introduceti un camp la intrari in care sa apara numarul de ordine al pozitiei introduse,ar usura zic eu urmarirea inregistrarilor de pe o factura.... :?

stefanv
Mesaje: 71
Membru din: Joi Iun 01, 2006 12:00 am

rabat

#3 Mesaj de stefanv »

Pe factura am o pozitie cu un material cu 100 lei iar urmatoarea pozitie este rabat 100% cu suma in rosu.Cum tb inreg.in saga?Multam mult.

Avatar utilizator
tomac
Mesaje: 25898
Membru din: Sâm Oct 31, 2009 12:00 am
Localitate: Beiuş, Bihor

#4 Mesaj de tomac »

Înregistrezi direct cu preţ 0 de achiziţie produsul respectiv. În acest fel vei avea doar
371=%
..........378
..........4428
pentru gestiunile cu amănuntul.
Dacă ţii evidenţa în preţ de achiziţie, vei avea pe stoc acel produs cu valoare (de achiziţie) 0 lei.
Cu cât știu mai multe cu atât îmi dau seama că știu prea puțin.

cretuc97
Mesaje: 57
Membru din: Vin Iun 15, 2007 12:00 am

#5 Mesaj de cretuc97 »

Daca am un magazin cu amanuntul, evidenta la pret de vanzare, si emit factura cu discount, linie separata in factura, e corecta inegistrarea discountului in ct. 667?

iosiff
Mesaje: 522
Membru din: Mar Dec 05, 2006 1:00 am
Localitate: Bucuresti
Contact:

#6 Mesaj de iosiff »

Nu, daca acel discount e discount comercial.

zaricia
Mesaje: 34
Membru din: Vin Mar 23, 2007 12:00 am

#7 Mesaj de zaricia »

In situatia in care se inreg
4111 %
707
4427
cu valoare marfurilor, mai putin discount acordat, cum se regleaza soldul la marfuri, in cazul in care gestiunea se conduce global valoric si inregistrarea marfurilor s-a facut la pret de vanzare cu amanuntul.
Daca se face numai inregistrarea de mai sus la inventar vom constata ca avem minus in gestiune.

Avatar utilizator
tomac
Mesaje: 25898
Membru din: Sâm Oct 31, 2009 12:00 am
Localitate: Beiuş, Bihor

#8 Mesaj de tomac »

Aici e o mica problema la comertul cu amanuntul in evidenta global valorica, acolo unde se practica descarcarea in functie de coeficientul mediu de repartizare. La aceste unitati este recomandabil sa se inregistreze reducerea imediat dupa descarcarea gestiunii sau prin cumulul reducerilor acordate si inregistrarea lor prin diminuarea conturilor 371,378 si 4428.
Cu cât știu mai multe cu atât îmi dau seama că știu prea puțin.

cretuc97
Mesaje: 57
Membru din: Vin Iun 15, 2007 12:00 am

#9 Mesaj de cretuc97 »

Si cum calculez valoarea corespunzatoare fiecarui cont :?:

Avatar utilizator
tomac
Mesaje: 25898
Membru din: Sâm Oct 31, 2009 12:00 am
Localitate: Beiuş, Bihor

#10 Mesaj de tomac »

Daca sunt acordate la vinzare cu amanuntul - se vad in rapoartele fiscale emise de casele de marcat, altfel se vad in facturi.In bonuri fiscale sau facturi reducerile de orice fel se evidentiaza distinct.
Cu cât știu mai multe cu atât îmi dau seama că știu prea puțin.

ionescug551
Mesaje: 334
Membru din: Mar Feb 06, 2007 1:00 am

#11 Mesaj de ionescug551 »

Tomac,as vrea sa -mi spui intr-un caz concret de discount financiar ce inregistrare fac,pentru ca am o nelamurire.Am factura primita de la furnizor,deci pentru mine este 767,dar din ''monografia' data de tine inteleg ca valoarea discountului este valoarea totala a facturii.Exemplifica-mi ,te rog,in cazul unei facturi primite de -1190=-1000-190

Avatar utilizator
tomac
Mesaje: 25898
Membru din: Sâm Oct 31, 2009 12:00 am
Localitate: Beiuş, Bihor

#12 Mesaj de tomac »

Poate nu m-am exprimat eu bine.Nu am spus nicăieri că se trece pe venituri valoarea facturii, inclusiv TVA
În acest caz:
401=767 ..... 1000
4426=401....-190
Cu cât știu mai multe cu atât îmi dau seama că știu prea puțin.

ionescug551
Mesaje: 334
Membru din: Mar Feb 06, 2007 1:00 am

#13 Mesaj de ionescug551 »

Intimpin mari greutati la inregistrarea discountului intr-un program pe care-l folosesc la o alta firma ,deoarece nu-mi primeste nota cu 4427 si cont de cheltuiala 6xxx,respectiv cont de 7xxx cu 4426,si nu stiu cum sa fac inregistrarea ca sa-mi fie preluata pentru declaratia 394.Iti multumesc pentru raspuns ;poate imi dai o solutie pentru ca cei cu programul asta pe care sint nevoita sa lucrez la aceasta firma sint extrem de recalcitranti,dar eu nu reusesc sa-i conving.

ionescug551
Mesaje: 334
Membru din: Mar Feb 06, 2007 1:00 am

#14 Mesaj de ionescug551 »

eu le-am propus nota urmatoare:
% =767=1000
401=1190
4426=-190

rimpuc818
Mesaje: 41
Membru din: Vin Sep 14, 2007 12:00 am

#15 Mesaj de rimpuc818 »

tomac scrie:Aici e o mica problema la comertul cu amanuntul in evidenta global valorica, acolo unde se practica descarcarea in functie de coeficientul mediu de repartizare. La aceste unitati este recomandabil sa se inregistreze reducerea imediat dupa descarcarea gestiunii sau prin cumulul reducerilor acordate si inregistrarea lor prin diminuarea conturilor 371,378 si 4428.
Din experienta tin sa va precizez ca inregistrarea procesului verbal de reducere adaos (in vederea diminuarii gestiunii cu valoarea aferenta discountului acordat) in program se vor opera notele contabile in rosu, ca si cand ar fi un storno la receptie, pentru tot pentru a nu influenta coeficientul mediu de repartizare si mai ales pentru o evidenta mai clara a iesirilor de natura vanzarilor efective.

presupunand ca avem discount de 100 lei, vom avea :

-371=% -100
-378 -84.04
-4428 -15.96

Scrie răspuns