Forum SAGA

In orice dictionar vom cauta: discount = reducere de pret.
Indiferent de cum sunt ele exprinate: cantitative, procentuale sau relative la o alta baza.

(3) Reducerile comerciale acordate de furnizor si înscrise pe factura de achizitie
ajusteaza în sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor.
(4) Reducerile comerciale primite ulterior factur!rii, respectiv acordate ulterior
factur!rii, indiferent de perioada la care se refer!, se eviden"iaz! distinct în
contabilitate (contul 609 “Reduceri comerciale primite”, respectiv contul 709
“Reduceri comerciale acordate”), pe seama conturilor de ter"i.
(5) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:
a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate i se practic! asupra
pre"ului de vânzare;
b) remizele - se primesc în cazul vânz!rilor superioare volumului convenit sau
dac! cump!r!torul are un statut preferen"ial; i
c) risturnele - sunt reduceri de pre" calculate asupra ansamblului tranzac"iilor
efectuate cu acela i ter", în decursul unei perioade determinate.
(6) Reducerile financiare sunt sub form! de sconturi de decontare acordate
pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.
Reducerile financiare primite de la furnizor reprezint! venituri ale perioadei
indiferent de perioada la care se refer! (contul 767 “Venituri din sconturi ob"inute”).
La furnizor, aceste reduceri acordate reprezint! cheltuieli ale perioadei, indiferent
de perioada la care se refer! (contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”).

Exemplu privind reducerea comercială
O entitate cumpără marfă în valoare de 50.000 lei. Având în vedere că pentru furnizor
aceasta reprezintă o vânzare semnificativă, el acordă clientului o reducere comercială la livrare de
3% din valoarea de vânzare, fără TVA. Această reducere este înscrisă pe factura de livrare a
bunurilor.
Urmare acordării reducerii comerciale, preţul net de vânzare este de 48.500 lei (50.000 – 3%
x 50.000).
Înregistrarea facturii ce cuprinde reducerea comercială acordată, atât în contabilitatea
furnizorului, cât şi a beneficiarului se face, astfel:
• La furnizor
411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 48.500 lei
• La beneficiar
371 Mărfuri = 401 Furnizori 48.500 lei
Exemplu privind reducerea financiară
Entitatea Papirus are de încasat creanţe de la entitatea Lost în sumă de 100.000 lei, având
scadenţa stabilită pentru data de 31 martie a anului următor, cu posibilitatea de a plăti anterior
datei scadente, în schimbul obţinerii unei reduceri financiare de 7% din suma rămasă de încasat,
prevăzută în contract.
CONTABILITATE
Urmare a înţelegerilor contractuale, la 10 ianuarie entitatea Lost anunţă entitatea Papirus că
vrea să plătească înainte de scadenţa stabilită, dar solicită reducerea financiară cuvenită. Aceasta
îi acordă o reducere de 7% din suma rămasă de încasat de 100.000 lei.
Înregistrarea reducerii financiare atât la furnizor, cât şi la beneficiar se efectuează astfel:
• La furnizor
667 Cheltuieli privind sconturile
acordate
= 411 Clienţi 7.000 lei
• La beneficiar
401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi obţinute 7.000 lei
Notă: Tratamentul TVA este cel prevăzut de legislaţia în vigoare.

Incepind cu 2010, s-a reglementat prin OMFP 3055 si tratamentul contabil al reducerilor comerciale.
S-au introdus 2 conturi noi pentru a reflecta reducerile comerciale primite/acordate:
- 609 si 709
- acestea functioneaza invers fata de conturile de baza, 609 fiind cont de pasiv iar 709 cont de activ

Cu precizarea ca noile conturi se refera reduceri comerciale primite ulterior facturării.

Asta trecand peste cretineala de a introduce la cheltuieli un cont de pasiv
si la venituri un cont de activ. Ca si cum nu era suficient 71x si 72x.
Se uita strainii la balanta noastra ca mata-n-calendar ...
Nu-i bai ca si cei de la banci se uita cam la fel.

Buna ziua.
Imi puteti spune de ce contul 609 apare cu zero in balanta desi in artiocole contabile figureaza cu valoare negativa in debit si credit? De asemeni, total sume clasa 6 difera de rulajul debitor al contului 121.
Multumesc

Toate conturile din clasa 6 sau 7 se închid prin 121.Nu au sold.
Nici nu are cum să fie egale.

tomac scrie:Toate conturile din clasa 6 sau 7 se închid prin 121.Nu au sold.
Nici nu are cum să fie egale.

Si totusi in balanta este o eroare pt, ca toate rulajele lui 609 sunt pe 0, astfel veniturile -cheltuielile nu mai dau ct.121 exact cu valoarea ct.609 .
Fisa contului 609 se inchide pe credit astfel

sume creditoare

609: 81
121: -81

se anuleaza unul pe altul si nu mai apare in balanta

121 ar trebui sa se inchida pe sume debitoare ca sa se vada in balanta la fel ca la conturile de venituri 7...

Oricum nu ar da și dacă nu s-ar anula.

Intradevar daca adaug la valoarea cheltuielilor , valoarea ct. 609 tot nu dau veniturile -cheltuielile.
Si atunci ce facem? Ceva nu e bine.

Nu facem nimic. De ce să dea? Am mai avut discuții pe această temă și înainte de apariția acestor conturi. Eu niciodată nu am fost de acord cu această corelație. Aceasta poate fi respectată dacă:
- nu ai reduceri comerciale
- nu ai activități desfășurate în asociere în participațiune și în care să ții contabilitatea
- nu ai plusuri la inventar
Dacă ai oricare din aceste situații și lucrezi corect, înregistrînd operațiunile așa cum impune funcțiunea conturilor, nu are cum să dea o astfel de corelație.

În plus. pentru că 609 e cont de pasiv, iar 709 e de activ, niciodată nu va avea cum să dea rulajul clasei 6/7 cu cele din 121.

Totusi inchiderea contului 609 trebuie sa se faca prin debitul ct.121 si rulajele lui 609 trebuie sa apara in balanta. Nu e corect sa nu se vada rulajele lui 609 in balanta.

Aici suntem de acord. Problema e de la program, cel ce inchide orice cont din clasa 6 prin debitul lui 121 si orice cont din clasa 7 prin creditul lui 121. Trebuie facuta o modificare la program prin care cazurile speciale sa fie tratate altfel.

(3)" Reducerile comerciale acordate de furnizor si înscrise pe factura de achizitie
ajusteaza în sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor."

Pornind de la aceasta fraza din reglementarile europene, avand in vedere modul de operare in saga a discountului, pt cei care lucreaza in productie, am urmatoarea nelamurire:
costul de achizitie al bunurilor, in cazul productiei, reprezinta costul de productie al produselor finite. Daca, de ex., pe mine ma costa 5 lei productia unui produs finit, si pe factura fac o reducere de 30%, care imi diminueaza pretul de la, sa zicem, 7 lei la 4 lei, rezulta ca as vinde sub pret, iar n.c. 411=701 cu 4 lei, in opinia fiscului, ar insemna o sustragere de la a inregistra niste venituri.
Ce parere aveti?

Eronat, nefondat, neargumentat.
Dar asta la fisc este deja un loc comun ...

VanzareProduseFiniteprinMagazineProprii

Poate nu mai este de actualitate articolul din link-ul de mai sus.
Am crezut ca e necesar sa ne amintim ca in termeni nominali AdaosulComercial este egal cu MarjaComerciala (PV-PA),dar pentru un control adecvat al politicii preturilor, discounturilor, e necesar sa calculam acesti indicatori in procente.
AC=PV-PA x100 ; MC=PV-PA X100
............ PA................; .....PV..........

Calculand scenariul (PA=5ron si PV=7ron) vom obtine o MC=28.57%
deci orice discount ce depaseste aceasta valoare 28.57 ne face sa vindem in pierdere.