Se sancționează traversarea neregulamentară a unui pieton când strada e pustie?

[paturcai]

Se sancționează traversarea neregulamentară a unui pieton când strada e pustie?
Explicație: fapta există dar gradul de pericol social este zero. Va fi sau nu amendat pietonul? Răspunsul îl poate da – cu siguranță – I.T.M., subsidiara Ministerului Muncii.
Despre REGES-ONLINE:
În justiție, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social.
• Logica noastră: Nu am angajat pe nimeni, nu am modificat nimic Pericol social ZERO. Amenda nu se justifică.
• Logica ITM: REGES-ONLINE nu este doar o baza de date, ci un instrument de monitorizare in timp real. Faptul că o firma nu este "conectată la priză" (înrolată) înseamnă pentru ei o "zona neagra" în care nu au vizibilitate. Statul prezumă (în mod paranoic, am putea spune) ca "neînrolarea" ascunde intenția de a nu raporta, nu doar lipsa necesității.
Daca ITM vine in control şi vă amendează doar pentru ca nu aveți userul creat, deși nu aveți contracte neraportate, sancțiunea poate fi atacata pe motiv de lipsă de obiect.
Amenda ar trebui sa sancționeze:
1. Munca la negru (lipsa contract).
2. Netransmiterea in termen a modificărilor.
Daca nu exista nici (1), nici (2), amenda strict pentru "lipsa credenţialelor" este o formă fără fond. Este ca şi cum Politia v-ar amenda că nu aveți permisul la dumneavoastră, deși mașina stă în garaj și nu o conduceți.

Ordonanta 295/2025 spune la art. 11:
(1) Angajatorii au obligația de a se înregistra în Registru în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, angajatorii au obligația de a completa și de a transmite în Registru toate elementele contractelor individuale de muncă active la data accesării Registrului, care nu se regăsesc în sistemul informatic care face obiectul soluției tehnice pentru transmiterea datelor în registru de către angajatori, prevăzut de art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților.

De necrezut ce ascunde aceasta fraza pompoasa: rezulta ca daca REVISAL-ul exista ca baza de date nu mai trebuie decat sa completam datele lipsa: programul de lucru, studiile, daca lucreaza la punctul de lucru, etc.
In REVISALul (art. 10 din 905/2017 despre REVISAL spune) pe care toti l-am accesat pana la aparitia noii aplicatii EXISTA toate elementele contractelor de munca obligatorii la acea data
Am folosit aplicația pentru unele firme, am transmis date noi, procesul este unul greoi si nu ține cont de realitatea datelor care trebuie transmise. Aplicația în sine nu a fost "lucrată" cu profesioniștii în domeniu ci a fost "migrată" pe osatura veche a fostului REVISAL. Nu este nimic nou, singura noutate fiind "transmiterea" concediilor medicale (care de fapt este o piedica birocratică de care chiar nu aveam nevoie). De ce există obligația transmiterii "suspendării" în cazul unui concediu medical dacă acel concediu medical în momentul "emiterii"/întocmirii acesta este transmis în "sistem" şi de acolo se transferă automat? (sau ar trebui să se transfere automat şi la ITM așa cum se transferă la Casa de Pensii, la Șomaj, etc).
Alt exemplu: daca o firmă veche trece la REGES-ONLINE (nu veți crede așa ceva!) aceasta trece cu denumirea care NU CONŢINE “SRL” sau „SA”, etc. Adică daca firma se numește SERVICE ABC srl (si ea exista în vechiul REVISAL, deci exista o baza de date), aceasta este transferată în noua aplicație ca fiind SERVICE ABC şi atât. Contul nou creat în REGES-ONLINE nu este activ şi nu poți face nicio modificare pentru "neconformitate"; care este necomformitatea? simplu: pe firma o cheamă SERVICE ABC srl şi nu SERVICE ABC. Utilizatorul trebuie să se duca şi să actualizeze denumirea apăsând un buton numit ACTUALIZARE DATE ANGAJATOR; după apăsarea acestui buton firma se transformă din SERVICE ABC in SERVICE ABC srl iar contul devine ACTIV. Manualul lor de accesare/înregistrare în REGES-ONLINE este mai stufos decât Codul Fiscal si aproape ca te lasă "viscerele" să citești zeci de pagini.
Alt exemplu:
Dacă un contract de muncă este suspendat pe o perioada de timp, după trecerea acelei perioade acesta nu se activează automat (cum este normal); tu ca utilizator trebuie să "mergI” şi să modifici, să "reactivezi", contractul de muncă. Ce aplicație este aceea care te "îmbie" să "greșești" chiar te încurajează să greșești? Normal ar fi fost ca după trecerea perioadei să apară o notificare care sa te avertizeze (eventual cu o zi înainte) că acel contract își încheie perioada de suspendare şi să se activeze prin simplu accept al utilizatorului sau prin modificarea respectivei perioade. În acest moment un contract suspendat nu poate fi activat foarte simplu pentru că nu mai este activ (este ascuns din lista salariaților) şi trebuie să îl cauţi în altă secţiune ca să-l modifici.
Dovezi clare ale unei digitalizări făcute „pe genunchi”, unde cetățeanul/firma este transformat în beta-tester și corector de date pentru Stat.
1. Graba = Jalon PNRR (Banii înainte de funcționalitate)
Cel mai probabil, lansarea REGES-ONLINE a fost condiționată de un jalon PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) cu termen strict.
• Logica Statului: „Dacă nu avem sistemul 'live' până la data X, pierdem banii.”
• Rezultatul: S-a livrat un produs „MVP” (Minimum Viable Product – produs minim viabil), adică o carcasă care funcționează doar cât să se poată raporta la Comisia Europeană că „avem sistem”. Rafinarea, logica de business (UX) și testarea reală au fost sacrificate pentru a bifa termenul.
2. Problema Concediilor Medicale: Lipsa Interoperabilității
Instituțiile statului sunt „silozuri” care nu comunică între ele.
• În mod normal, un CM emis de medic intră în platforma CNAS. Sistemul ITM ar trebui să „interogheze” baza CNAS și să preia automat informația.
• De ce nu se întâmplă? Pentru că asta ar necesita ca sistemul CNAS (deseori picat) să fie perfect compatibil cu noul REGES. Ca să evite costurile și riscurile tehnice de interconectare, au ales soluția leneșă: „Să introducă angajatorul manual”. Facem munca de „poștaș” digital între două baze de date ale aceluiași Stat.
3. Bug-ul cu „SRL” și Butonul de Actualizare: Absolvirea de răspundere
Exemplul cu firma care apare ca „SERVICE ABC” în loc de „SERVICE ABC SRL” și devine inactivă este halucinant, dar are o logică perversă în spate:
• Prin faptul că vă obligă pe dumneavoastră să apăsați butonul „Actualizare date angajator”, Statul vă transferă responsabilitatea juridică asupra corectitudinii datelor migrate.
• Dacă ei ar fi făcut migrarea automat și ar fi greșit ceva, ar fi fost culpa lor. Așa, forțându-vă să validați manual (să „activați” contul), ei spun: „Uite, utilizatorul a confirmat că datele sunt bune. Dacă e ceva greșit de acum încolo, e vina lui.”
4. Capcana Contractelor Suspendate (UX Design Deficitar)
Faptul că un contract nu revine automat la starea activă după expirarea suspendării (sau măcar să notifice utilizatorul) este o eroare gravă de proiectare (User Experience).
• Într-un sistem de 90 de milioane de euro, automatizarea termenelor scadente este o funcție banală (un simplu cron job în programare).
• Lăsând această acțiune pe manual și ascunzând contractul în liste, sistemul este, construit să genereze amenzi. Orice “uitare” a operatorului HR se traduce într-o sancțiune pentru „netransmiterea reactivării”, deși data de final a suspendării era deja cunoscută și introdusă în sistem!

Iată o sinteză a „erorilor ridicole” și a piedicilor birocratice pe care comunitatea profesională le reclamă cel mai des la noul REGES-ONLINE (pe lângă cele identificate mai sus):
1. Erori de „Validare” care sfidează logica
• „Eroarea de browser”: Deși e o aplicație web modernă (de 90 mil. euro), mulți utilizatori raportează că butoane esențiale (precum cel de „Salvează” sau „Transmite”) pur și simplu nu sunt vizibile sau nu funcționează pe anumite browsere actualizate, fiind optimizate pentru versiuni mai vechi sau rezoluții specifice.
• Semnătura electronică: Există nenumărate plângeri legate de faptul că aplicația nu recunoaște anumite certificate digitale valide (calificate), obligând utilizatorul să încerce de zeci de ori până când sistemul „agață” semnătura. Mesajul de eroare este adesea generic („Eroare tehnică”), fără să spună ce nu i-a plăcut.
• Diacriticele și Adresele: La migrare, adresele care conțineau diacritice sau caractere speciale au fost importate eronat (ex: „Åž” în loc de „Ș”), iar sistemul nu permite salvarea unei modificări de contract până nu corectezi manual adresa angajatului (deși nu adresa era obiectul modificării!).
2. Logica „Suspendărilor” – O capcană procedurală
Lipsa reactivării automate este o aberație. Mai mult, colegi din domeniu reclamă:
• Suprapunerea termenelor: Dacă vrei să prelungești o suspendare (ex: CIC), sistemul dă eroare dacă încerci să operezi modificarea înainte ca prima perioadă să expire scriptic în sistem, dar te amendează dacă o faci după. Există o „fereastră” ridicol de mică în care sistemul acceptă operațiunea fără erori.
3. Migrarea „COR” (Clasificarea Ocupațiilor)
• Sunt situații în care codurile COR vechi, care au suferit actualizări minore în nomenclator, nu au fost „mapate” corect. Firma se trezește că salariatul are un cod COR „invalid” în noul sistem, deși în vechiul Revisal era corect. Pentru a putea opera orice modificare (chiar și un simplu spor), trebuie întâi să faci act adițional de schimbare a codului COR, doar ca să satisfaci baza de date.
4. Lipsa „Jurnalului de Erori” clar
• Când transmiterea eșuează, primești un fișier .xml de eroare care este ilizibil pentru un utilizator obișnuit (coduri tehnice de programator), în loc de un mesaj clar: „Data de început a contractului nu poate fi anterioară datei actuale”.

Principiul „Ad impossibile nemo tenetur” (Nimeni nu este ținut să facă imposibilul)
Acesta este un principiu fundamental de drept roman, care stă la baza oricărui sistem juridic sănătos.
Ce înseamnă pe înțelesul tuturor: Legea nu te poate obliga să faci ceva ce este fizic, material sau juridic imposibil de realizat. Dacă o lege îți cere să zbori bătând din brațe și te amendează că nu ai zburat, amenda este nulă, pentru că obligația era imposibilă.
Exemple concrete din viața de zi cu zi:
1. Exemplul Curierului (Forța Majoră): Aveți obligația contractuală să livrați o marfă la ora 10:00.
Situația: Un pod s-a prăbușit din cauza unei viituri, iar drumul este blocat.
Aplicare: Clientul nu vă poate cere despăgubiri pentru întârziere. Deși aveți obligația de a livra, imposibilitatea obiectivă (drumul rupt) vă exonerează de răspundere. Nu puteți fi ținut să faceți imposibilul (să treceți peste o apă fără pod).
2. Exemplul Bancomatului (Defecțiunea Tehnică): Aveți obligația să plătiți o taxă până la miezul nopții.
Situația: Vă duceți la ghișeu, dar sistemul informatic al băncii este căzut. Vă duceți online, site-ul este în mentenanță.
Aplicare: Statul nu ar trebui să vă perceapă penalități de întârziere pentru ziua respectivă. Voința dumneavoastră a existat (ați vrut să plătiți), banii existau, dar instrumentul pus la dispoziție de celălalt a făcut acțiunea imposibilă.
3. Exemplul REGES-ONLINE : Legea spune: "Reactivați contractul în ziua terminării suspendării". Sistemul informatic spune: "Nu îți arăt contractul în listă ca să apeși butonul de reactivare decât dacă faci o procedură complicată de căutare și modificare manuală, nescrisă nicăieri clar".
Aplicare: Dacă softul este construit contraintuitiv sau are erori (ex: nu apare firma din cauza lipsei "SRL"), dumneavoastră sunteți într-o imposibilitate tehnică temporară. Nu puteți fi amendat pentru că nu ați apăsat un buton care nu exista sau nu era funcțional la momentul respectiv.

Vor amenzi?!
Avem dreptul să ripostăm.

O anecdotă amar-ironică:
(Boierii/chiaburii după schimbarea regimului şi egalizarea drepturilor civile):
- Acum nu vă mai puteţi "că.." în capul nostru că avem gură!

Ce se va întâmpla?!
Nu se va schimba nimic, dar măcar să vadă că avem gură să aibă unde să se "otrăvească" în voie de nevoie.

Concluzie: NU VOR EXISTA AMENZI pentru firmele care erau deja înregistrate in REVISAL; Statul nu-și poate permite un asemenea scandal: copierea bit-cu-bit a unei aplicații vechi care poate fi considerată un "plagiat" la un preț de 90 milioane de EUR.
Firmele (existente in REVISAL dar care nu au USER si PAROLA pentru REGES ONLINE) vor primi o NOTIFICARE (în cel mai rău caz) prin care vor fi somate să intre în legalitate.