Descoperă portofoliul complet de soluții SAGA. Cele mai utilizate programe de contabilitate, salarii şi evidenţă de stocuri.
SAGA C.
Program pentru evidență contabilă în partidă dublă, destinat societăților comerciale, ONG-urilor, cabinetelor de contabilitate și contabililor independenți. Program pentru evidență contabilă în partidă dublă, destinat societăților comerciale, ONG-urilor și cabinetelor de contabilitate. Program pentru evidență contabilă și de stocuri în partidă dublă.
SAGA P.S.
Program pentru evidență contabilă în partidă simplă, destinat PFA-urilor, întreprinderilor individuale și familiale, asociațiilor de proprietari și altor profesii liberale. Program pentru evidență contabilă în partidă simplă, destinat PFA-urilor, II-urilor, IF-urilor și asociațiilor de proprietari. Program pentru evidență contabilă și de stocuri în partidă simplă.
Marketline
Extensie a programelor Saga, destinată utilizării în magazine sau în alte spații comerciale pentru operarea vânzărilor. Extensie a programelor Saga, destinată utilizării în magazine pentru operarea vânzărilor. Extensie a programelor Saga, destinată utilizării în magazine.
Publine
Extensie a programelor Saga, destinată utilizării în industria HoReCa pentru operarea vânzărilor și administrarea rezervărilor. Extensie a programelor Saga, destinată utilizării în industria HoReCa pentru operarea vânzărilor. Extensie a programelor Saga, destinată utilizării în industria HoReCa.
Declaratii ANAF
Extensie a programelor Saga, destinată transmiterii declarațiilor fiscale la ANAF și preluării automate a recipiselor aferente. Extensie a programelor Saga, destinată transmiterii declarațiilor fiscale la ANAF și preluării a recipiselor. Extensie a programelor Saga, destinată gestionării declarațiilor fiscale.
Alătură-te comunității SAGA
La final de aprilie a apărut OUG 32/2026 -în Monitorul Oficial nr. 335 – ordonanță care reglementează accesul străinilor la piața munc...
A fost publicată OUG 8/2026 din așa numitul pachet de relansare economică. Ce aduce nou acest act normativ? O listă a modificărilor aduse de a...
Luat cu munca de început de an și cu stresul aferent nu am apucat să scriu despre noile modificări aduse codului fiscal și codului de procedur...
Nu, nu este vorba despre vreo inițiativă a Guvernului sau Parlamentului. Este o propunere personală, legată de modificarea legislației pe TVA....
Ordonanța a fost discutată și aprobată la final de 2025, fiind în vigoare de la data de 31/12/2025. Ea este una ce modifică OUG 158/2005 și ...
Ca în fiecare început de an, odată cu primele zile din 2026, vă doresc și eu un an mai bun ca cel care tocmai a trecut și sper eu, ca în fie...
Începând cu versiunea 3.0.598 a programului SAGA C, s-a introdus suport pentru accesul la REGES On-line. Pentru a o putea utiliza este important ...
Care este intrebarea referitoare la migrarea in web ?[quote=bratucua post_id=349739 time=1792494460 user_id=73989]Buna ziua! Am si eu o intrebare referitor la migrarea in web.[/quote]
Referitor la licente. Se vand numai la pachete. O licenta de desktop (aka calculator) si restul de web (aka coduri fiscale). Cand expira expira. Prelungiti pachetul de licente sau modificati la un pachet cu numar mai mare de licente web. Daca doriti un pachet cu numar mai mic de licente web, cumparati un pachet mai mic si pachetul mai mare va expira.
Programul nu se poate activa cu o licenta expirata. Daca pastrati tot folderul saga cu licenta deja activata, el va functiona si in viitor cand deja licenta a expirat, pentru ca la data activarii licenta a fost valida.
Am si eu o intrebare referitor la migrarea in web. Detin acum 4 licente, una server si trei pentru alte calculatoare. Una din licente expira in decembrie, insa celelalte, inclusiv cea a serverului expira in august 2027, atunci cand intentionez sa achizitionez o singura licenta web 10. Ce se intampla daca in decembrie nu mai reinnoiesc aceasta licenta? utilizatorului poate folosi pana in august 2027 licenta serverului?
aberatie
stiu ce spune legea , ca fiecare firma trebuie sa aiba cont, ca asa vrea anaf-ul
ca plateste anaf-ul costurile cu banca
Dacă nu vă apare un mesaj enervant pe fond galben, în partea inferioară a aplicației, în versiunea curentă, nu sunteți afectați.
Am urmărit discuțiile despre blocarea accesului prin RDP începând cu versiunea SAGA 3.0.606.
În loc să discutăm despre problemele tehnice, operaționale și comerciale semnalate de utilizatori, discuția a ajuns la telefoanele Nokia, registrele contabile completate manual și inevitabilitatea adaptării la progres.
Domnule Administrator, ați afirmat că evoluția este o necesitate. Sunt de acord.
Exemplul Nokia este interesant și dintr-o altă perspectivă: o companie poate pierde contactul cu nevoile pieței atunci când propriile decizii strategice nu mai răspund așteptărilor utilizatorilor.
Poate că această lecție merită analizată și din perspectiva producătorului, nu doar a clientului.
Aceste tehnologii funcționează diferit și nu pot fi considerate automat superioare sau inferioare doar pentru că una este mai nouă.
Programul și baza de date pot funcționa pe același calculator sau în aceeași infrastructură locală. Operațiunile locale nu depind de latența internetului.
Aplicația rulează pe calculatorul sau serverul accesat. Prin rețea sunt transmise comenzile utilizatorului și actualizările vizuale ale sesiunii.
Dacă aplicația și baza de date sunt pe același server, comunicarea dintre ele se desfășoară local.
Aplicația de pe calculator comunică cu un server de baze de date. Performanța depinde de eficiența interogărilor, numărul comunicațiilor, volumul datelor transferate și latența rețelei.
Interfața rulează în browser, iar operațiunile care necesită servicii sau date de la distanță implică comunicarea cu infrastructura serverului.
O aplicație web bine proiectată poate fi foarte performantă. Dar simpla mutare a unei aplicații în browser nu garantează o îmbunătățire.
Există o diferență tehnică importantă între următorii parametri:
Un utilizator poate avea internet de 1 Gbps și totuși să experimenteze întârzieri deranjante.
Dacă o operațiune presupune 100 de cereri strict succesive către server, fiecare având un RTT de 40 ms, așteptarea cumulată poate ajunge la 4 secunde.
La 500 de asemenea cereri succesive, ajungem la 20 de secunde, fără timpul efectiv de procesare.
Acestea sunt exemple teoretice, nu măsurători ale SAGA.
Un software bine optimizat poate reduce aceste întârzieri prin caching, procesare în loturi, reducerea numărului de cereri și optimizarea operațiunilor efectuate pe server.
Există firme și cabinete de contabilitate care gestionează zeci sau sute de mii de documente, baze de date de ordinul gigabyților și operațiuni contabile complexe.
Pentru acestea, diferența dintre câteva secunde și câteva minute înseamnă pierderi de productivitate.
De aceea întreb:
O infrastructură cloud poate deservi numeroși clienți, iar performanța depinde de dimensionarea resurselor, optimizarea aplicației și gestionarea încărcării.
Nu susțin că SAGA Web este automat mai lent sau că infrastructura furnizorului este suprasolicitată.
Solicit teste comparative, cu metodologie clară și rezultate reproductibile.
Să presupunem că o societate trebuie să emită urgent facturi, iar serviciul web este indisponibil.
Ce le spunem clienților care așteaptă documentele?
Ce se întâmplă când furnizorul de internet are o avarie sau conexiunea este instabilă?
Cine suportă consecințele economice ale întreruperii activității?
O aplicație desktop cu date disponibile local poate permite continuarea operațiunilor care nu necesită servicii externe, inclusiv emiterea locală a documentelor.
Transmiterea prin e-Factura se efectuează ulterior, cu respectarea termenelor legale.
Nici infrastructura locală nu este imună la defecțiuni, dar permite organizarea propriilor mecanisme de backup, redundanță și recuperare.
În cazul SAGA Web:
Utilizatorul savua359 a prezentat deja o situație clară.
Deține licențe achitate, utilizează RDP pentru a accesa propriul calculator fizic de la birou și este dispus inclusiv să plătească suplimentar pentru păstrarea acestui mod de lucru.
Ce legătură are această solicitare cu telefoanele Nokia sau cu registrele pe hârtie?
RDP este o tehnologie folosită în infrastructuri IT profesionale.
Implementat corect, prin VPN, autentificare puternică și politici adecvate de acces, poate asigura o conexiune securizată.
Accesarea propriului calculator prin RDP nu reprezintă automat o încălcare a licențierii.
Întrebările sunt simple:
Sunt restricții de utilizare.
Ajungem la un aspect foarte important:
Există societăți care au investit în servere, echipamente de rețea, soluții de securitate, backup, licențe și configurarea unor fluxuri de lucru adaptate activității lor.
Aceste investiții nu au fost gratuite.
Dacă producătorul decide să restricționeze un mod de utilizare și să promoveze o soluție alternativă, trebuie discutat și despre costurile implementării.
O migrare poate presupune:
Producătorul care a decis schimbarea?
Beneficiarul final, care poate nu a solicitat modificarea modului de lucru?
Sau se presupune că prestatorii IT trebuie să lucreze gratuit?
Firmele IT sunt societăți comerciale independente, cu angajați, taxe, cheltuieli și obligații contractuale.
Iar dacă un beneficiar refuză să achite factura pentru migrare, motivând că schimbarea a fost determinată de politica producătorului, cine își asumă această situație?
Un upgrade gratuit al licenței nu înseamnă automat și servicii gratuite de implementare.
Nu afirm că producătorul este obligat automat să achite facturile prestatorilor terți. Obligațiile depind de contractele aplicabile și de serviciile comandate.
Dar nici firmele IT nu au obligația generală de a efectua gratuit lucrări suplimentare doar pentru că un producător își modifică politica comercială.
Migrarea unei aplicații contabile nu înseamnă doar transferarea unor fișiere.
Ce se întâmplă dacă după migrare apar neconcordanțe în solduri, documente, date istorice sau rapoarte?
Cine verifică integritatea informațiilor?
Ce instrumente oficiale de validare sunt disponibile?
Există posibilitatea comparării datelor înainte și după migrare?
Cine stabilește dacă o problemă provine din baza inițială, din procesul de migrare sau din funcționarea noii aplicații?
Un specialist IT poate verifica infrastructura, transferul datelor și funcționalitatea tehnică.
Validarea corectitudinii contabile necesită însă și implicarea persoanelor responsabile de evidența contabilă.
Domnule mantogp710, comparația cu registrele contabile pe hârtie este nepotrivită.
Trecerea la contabilitatea informatizată a adus beneficii clare: automatizare, reducerea erorilor și creșterea productivității.
Dar aici nu comparăm pixul cu un calculator.
Comparăm două modalități informatice de lucru: desktop și web.
Ambele sunt tehnologii actuale, fiecare cu avantaje și limitări.
În plus, e-Factura reprezintă o obligație legislativă, în timp ce SAGA Web este un produs comercial.
Ați afirmat că, în cele din urmă, toți se vor adapta.
Probabil că mulți se vor adapta, mai ales dacă alternativele sunt limitate.
Dar acceptarea unei schimbări nu dovedește automat că aceasta aduce beneficii.
Și o observație pentru domnul Tomac, în contextul discuțiilor despre utilizarea inteligenței artificiale.
Suntem în anul 2026 și discutăm despre evoluție tehnologică, modernizare și adaptare.
În același timp, utilizarea AI pentru documentare, analiză tehnică sau redactarea argumentelor pare să fie privită cu suspiciune în anumite intervenții.
Inteligența artificială este un instrument.
Competența unui specialist nu dispare pentru că utilizează instrumente moderne. Responsabilitatea verificării informațiilor rămâne a persoanei care le prezintă.
Dacă un argument tehnic este greșit, demonstrați eroarea.
Dacă este corect, faptul că autorul a utilizat AI nu îi schimbă validitatea.
Progresul nu se limitează la instrumentele pe care le preferăm personal.
În locul analogiilor despre Nokia și al afirmațiilor privind inevitabilitatea adaptării, ar fi util să primim răspunsuri concrete:
Nimeni nu contestă dreptul SAGA de a evolua, de a dezvolta SAGA Web sau de a-și modifica strategia comercială.
Dar nici utilizatorii nu trebuie prezentați drept persoane incapabile să înțeleagă progresul doar pentru că solicită explicații tehnice sau doresc să își păstreze modalitățile de lucru funcționale.
Un contabil care dorește performanță nu este împotriva tehnologiei.
Un specialist IT care solicită păstrarea accesului prin RDP nu este împotriva evoluției.
O firmă care dorește continuitate operațională, securitate și predictibilitate a costurilor nu este reticentă la progres.
Iar dacă tot ați ales Nokia drept exemplu, merită reținut că poziția dominantă pe piață nu garantează că toate deciziile strategice sunt corecte.
Utilizatorii nu trebuie să considere fiecare restricție o inovație și nici să suporte fără explicații toate consecințele unei schimbări comerciale.
Și mai rămâne o întrebare fundamentală:
Pentru că evoluția nu se demonstrează prin analogii cu Nokia, prin temporizatoare de 20 de secunde sau prin eliminarea alternativelor.